poezie pentru Mos Craciun

Mos Clǎciune, Mos Clǎciune,

Anul ǎsta tot, pe bune,
Cǎ am fost bǎiat cuminte,

Am la tine-o lugǎminte :

Noaptea aia de-ai sǎ vii,

Nu-mi aduce giucǎlii,

N-am nevoie de patine

Sau vle-un tlenuleţ pe sine,

Nu vleau puscǎ, niţi pistol,

Oli vle-un ulsuleţ nasol,

Sǎ n-aud de tlotinetǎ,

Niţi volbǎ de tliţicletǎ,

Sau vleo balcǎ cu motol,

Vleau si io un flǎţiol,

Cǎ fiind singul meleu

Habal n-ai cât mi-e de gleu,

N-am cu ţine mǎ giuca,

Povesti sau discuta

Chestiuni ca întle flaţi,

Sau gagici, ca-ntle bǎlbaţi,

Cǎ volbind io cu mǎmica

Si tǎticu’ si bunica,A

m concluzionat, sǎ stii,

Cǎ doal tu mǎ poţi selvi :

Stii tu balza aia chioalǎ

Lǎtǎţitǎ-odinioalǎ

La adlesa de mai sus

Când pe mine m-a adus ?!

Fǎlǎ bǎscǎlie-ţi spun,

Îţi plomit c-am sǎ fiu bun

Înc-un an, poate chial doi,

La’ cǎ ne-nţelegem noi !…I

a-o tu, mai pe depalte

Si esplicǎ-i, cǎ ea poate,

Vino cu o stangǎ nouǎ,

Dǎ-i cadou o panǎ, douǎ

Sǎ mai fac-un gest, de milǎ,

Nu c-as poseda vleo pilǎ,

Doal asa, un mic ocol,

Sǎ-mi aduc-un flǎţiol,

Cât mai lepede, ulgent,

Stiu cât esti de competent,

Ialǎ de va faţe gât

Cǎ timp n-ale pentlu-atât,

Tleţem deţi, la planul doi,

Da’ lǎmâne intle noi :

Dǎluiestele-o vacanţǎ,

Asta-n ultima instanţǎ,

Cǎ la fel, si-ai mei pǎlinţi,

Sunt de-o vleme-asa cuminţi,

Timp nu au, de-i noapte, zi,

Sǎ mai facǎ nebunii !